| Festivalul „Flori de pe Dorna” la o noua editie de succes |
|
| joi, 29 iulie 2010 | |||||
|
În perioada 23-25 iulie 2010 la Poiana Stampei a avut loc "Festivalul Flori de pe Dorna", ediţia a III-a şi Întâlnirea cu "Fiii satului", ediţia a XI-a, manifestări ce s-au desfăşurat în cadrul “Sărbătorii comunei Poiana Stampei”.
Casa cu grădină
Cele mai frumoase case şi grădini cu flori întâlnite la Poiana Stampei în acest an aparţin Iustinei Vasiluţ, în vârstă de 78 de ani, Angelei Chiperi şi Floricicăi Florea. Şi la „decor floral vizibil din stradă” locuitorii din Poiana Stampei excelează, Floarea Boancheş şi Rodica Lăcătuş reuşind să atragă atenţia celor care străbat localitatea de la limita judeţului Suceava cu Bistriţa Năsăud. Dintre balcoanele, ferestrele şi terasele care au fost remarcate de juriul format din Olga Ferariu-specialist în peisagistică şi design urban de la CEFIDEC Vatra Dornei, Corina Cubleşan-preşedinte de onoare ANTREC Bucovina, Dana Balint, şi Maria Vasiluţ, se numără cele aparţinând locuinţelor Angelei Chiperi şi Silviei Vasiluţ. Şi casele de vacanţă au fost jurizate, juriul fiind impresionat de cele aparţinând lui Ilie Ursu şi Ion Istrate. „Concursul „Poiana Stampei în floare”are drept obiectiv îmbunătăţirea mediului de zi cu zi a oamenilor, de a determina cetăţenii să participe la înfrumuseţarea comunei din Ţarna Dornelor prin intermediul florilor din grădini, balcoane, terase.” ne-a spus Niculina Vasiluţ, preşedinta ANTREC Bucovina.
Covor natural de flori
Festivalul Naţional „Flori pe Dorna” a inclus în premieră în acest an concursul „Covorul natural de flori”. Concursul a constat în realizarea unui covor natural din flori în Parcul Primăriei pe distanţa „Aleea Poarta Mare – Casa Muzeu”. Copiii au primit o „vârstă” adică un dreptunghi, cu lungimea de 100 cm, iar pe această porţiune fiecare copil a realizat pe lăţimea de 30 – 50 cm, un model din flori (de câmp sau de grădină), care împreună cu modelele celorlaţi concurenţi au format un covor gen „Lăicer cu vârste” care s-a întins de la poartă până la treptele de la intrarea în Casa Muzeu. Timpul de realizare a covorului a fost de 3 ore, punctându-se originalitatea şi creativitatea modelului, armonia culorilor şi diversitatea florilor. Cele mai frumoase covoare de flori au aparţinut Amaliei Alexandra Marian în vârstă de 10 ani, care a obţinut locul I, locul doi a revenit surorilor Beatrice (de 9 ani) şi Cristina (13 ani) Bordeianu iar pe locul III s-a clasat Beatrice Căşuneanu în vârstă de 10 ani. Şi pentru că a fost un festival al florilor pe lângă aranjamentele florale făcute de locoalnici, soţii Gabriel şi Gabriela Irimescu au prezentat timp de două zile tehnica aranjării florilor în mod profesionist.
Produse şi ustensile folosite la gătitul în aer liber
Ideea unui concurs în care să fie prezentate produsele dar şi ustensile folosite la gătitul în aer liber a aparţinut ANTREC Bucovina, Poiana Stampei fiind o zonă cu potenţial turistic în care cei ce poposesc aici pot degusta produse tradiţionale „pâine şi produse de panificaţie, lapte şi produse din lapte, carne şi produse din carne, iar în domeniul băuturilor, siropul de brad ca băutură răcoritoare şi afinată, zmeurată şi frăgată ca băuturi alcoolice. Printre produsele realizate de cei 20 de localnici înscrişi în concurs, cele mai apreciate au fost cele lactate, din carne şi legume dar şi deserturile. Viorica Vasiluţ împreună cu surorile sale au făcut în faţa juriului şi a spectatorilor colţunaşi cu brânză iar Silvia Vasiluţ, Minorica Gemănari şi Viorel Vasiluţ, păstrători ai tradiţiei păstoritului în comuna Poiana Stampei, au prezentat produsele tradiţionale realizate la stână.
Sursele de energie alternativă în atenţia locuitorilor din zona Dornelor
Biomasa, energia solară şi energia eoliană sunt alternative la energia electrică aplicabile în această zonă. Folosirea biomasei în scopuri energetice este una dintre cerinţele Uniunii Europene, cu toate că există voci care susţin că folosirea acestei resurse duce la poluarea şi lipsa de hrană. Biomasa prezintă multe avantaje ca sursă de energie. Ea poate fi folosită atât pentru producerea de electricitate, cât şi pentru obţinerea de energie termică. În această zonă energia asociată biomasei forestiere ar putea să fie foarte profitabilă, pentru că toată materia celulozică abandonată astăzi (crengi, scoarţă de copac, trunchiuri, buşteni) va fi transformată în produse energetice. De asemenea, terenurile puţin fertile, improprii culturilor agricole, vor fi folosite pentru culturi forestiere intensive, cu perioade de tăiere o dată la 10 ani. Pe de altă parte, biomasa agricolă (bălegarul, reziduurile celulozice ale recoltelor, reziduurile de fructe şi legume şi apele reziduale din industria alimentară) poate produce etanol sau biogaz. Biogazul provenind din bălegar poate încălzi locuinţele; purificat şi comprimat, el poate alimenta maşinile agricole. Utilizarea deşeurilor animale sau ale industriei alimentare poate diminua poluarea, minimizând problemele eliminării gunoaielor şi furnizarea de energie. În ceea ce priveşte energia eoliană, în bazinul Dornelor deja s-au făcut studii care au dovedit viabilitatea acestei surse de energie, vântul din regiune devinind tot mai tentant pentru cei ce doresc să investească în producereea acestui gen de energie.
Sportul la sat
Concursurile sportive i-au atras pe localnici iar river-raftingul pe râul Dorna a fost preferat timp de două zile de turişti. Cei mai mulţi participanţi au fost la concursul de ciclism pentru că marele premiu era o semicursieră „de top” oferită de sponsori. Şi la cros s-au înscris mulţi copii şi tineri, aceştia întrecându-se pe categorii de vârstă, iar cei mai buni au obţinut premii. Terenul de volei a adunat zeci de voleibalişti, mai experimentaţi sau începători şi foarte mulţi spectatori veniţi pentru ai susţine. Aşa cum am aflat de la organizatori, la Poiana Stampei se organizează numeroase concursuri sportive atât vara cât şi iarna pentru că mediul rural reprezintă o adevărată pepinieră pentru sportul de înaltă performanţă, tinerii de aici avînd calităţi nemaipomenite pentru ramurile de atletică şi schi. Pentru river – rafting vremea a fost numai bună mai ales că sâmbătă după amiază a plouat la Poiana Stampei iar nivelul râului Dorna a permis practicarea acestui sport sub atenta supraveghere a profesioniştilor de la Salvamont Vatra Dornei.
Tradiţii
În comuna Poiana Stampei păstrarea tradiţiilor este o prioritate pentru toate generaţiile, dovadă fiind numeroasele manifestări cultural- artistice găzduite de această comună în tot timpul anului şi participarea Ansamblului „Poieniţa” la concursuri şi festivaluri culturale naţionale şi internaţionale. Iliuţă Florea, Gabriel Florea şi Ion Capra s-au dovedit a fi cei mai buni călăreţi în timp ce Maxim Ursu i-a impresionat pe toţi cei care au fost prezenţi sâmbătă în comuna Poiana Stampei cu cea mai frumoasă caleaşcă. Au mai fost şi alţi săteni printre care s-au numărat şi Vasile Mezdrea, Paul Danciu şi Rusu Neculai care a venit la sărbătoarea comunei cu copii şi toate rudele îmbrăcaţi în costume populare
Folclor şi muzică corală
Cele două zile de spectacole prezentate pe scena amenajată în Parcul Primăriei a atras peste 1.000 de spectatori. Chiar dacă sunt obişnuiţi cu evoluţiile scenice ale localnicilor, de fiecare dată când prezintă spectacole în comună taraful „Poieniţa Junior”, orchestra „Poieniţa” ambele conduse de profesorul Dănuţ Lăcătuş şi dansatorii pregătiţi de Petrică Chiforescu oferă localnicilor ceva nou. Pe lângă formaţiile din zonă cum ar fi Ansamblul folcloric „Cetina Călimanilor” din Şaru Dornei, Ansamblul Folcloric din Coşna şi solista vocală Silvia Ivan, localnică ce a urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului în numeroase concursuri naţionale, pe scenă au evoluat în apaluzele spectatorilor Ansamblurile folclorice „Izvorul Someşului” din localitatea Şanţ, judeţul Bistriţa Năsăud, „Ţibleşul” din Groşii Ţibleşului, Maramureş. Venită tocmai de la Ianca judeţul Brăila, solista vocală Raluca Bobe a prezentat un frumos recital de muzică populară. În aplauzele spectatorilor, Dumitru Fărcaş a primit din partea primarului Elisei Todaşcă, Diploma de Cetăţan de Onoare a comunei Poiana Stampei, în semn de apreciere pentru implicarea în activităţile cultural – artistice ale localităţii. Ca de fiecare dată când poposeşte la Poiana Stampei, renumitul taragotist i-a încântat pe cei prezenţi cu un frumos spectacol. Două coruri, „Andrei Mureşanu” din Bistriţa Năsăud şi „Eclesia” din Dorna Candrenilor prin spectacolele prezentate au reuşit să atragă foarte mulţi spectatori care i-au răsplătit pe corişti cu aplauze. Faptul că la Poiana Stampei muzica corală este apeciată a fost dovedit încă de anul trecut, când renumitul cor „Delphin” din Italia a făcut un scurt popas în această localitate pentru a prezenta un spectacol la ediţia a doua a Festivalului „Flori pe Dorna”.
Nunta de aur
În fiecare vară la Poiana Stampei se sărbătoreşte Nunta de Aur, eveniment organizat de Primărie în cinstea cuplurilor din comună care au împlinit 50 de ani de căsătorie. Anul acesta au fost cinci cupluri, cel mai vârstnic “mire de aur” fiind Sandu Isidor de 87 de ani care, împreună cu soţia Octavia, sunt un model de longevitate pentru tinerele familii din Poiana Stampei. Preotul Domiţian Tătaru a oficiat o slujbă religioasă de reînnoire a jurămintelor. La fel ca în ceilalţi ani, naşul spiritual a fost primarul comunei, Elisei Todaşcă, împreună cu soţia acestuia. După înmânarea “Diplomelor de fidelitate” , longevivele cupluri au mers în Parcul Primăriei unde s-au fotografiat, după care au petrecut pe ritmuri de muzică populară. Manifestările au fost organizate de Primăria şi Consiliul Local Poiana Stampei, ANTREC Bucovina, Căminul Cultural Poiana Stamepei cu sprijinul unor sponsori locali.
Stelian BORHAN
Doar utilizatorii inregistrati pot comenta.
Powered by !JoomlaComment 3.26
3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved." |
|||||
Monitorul de Dorna nu este responsabil juridic pentru continutul comentariilor. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra va revine in exclusivitate.
Monitorul doreşte ca acest site să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ.
Din acest motiv, cei care postează comentarii la articole trebuie să respecte următoarele reguli:
1. Să se refere doar la articolul la care postează comentarii.
2. Să folosească un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legătura cu textul.
4. Username-ul să nu fie nume de personalităţi ale vieţii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greşeli, incoerenţă, lipsă de documentare etc.
Nerespectarea regulilor menţionate mai sus va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinţă interdicţia accesului la această facilitate a site-ului.






