O speranţă

Printre realizările principale ale acestui schimb de experienţă rămîne aceea de a-i fi unit pe dorneni timp de cinci zile (9-14 februarie a.c.), lucru care nu se prea întîmplă acasă.

GAL Marsica, un model de succes

Stefano Di Rocco, Marcelo Di Cezare, Carlo Floris, sunt trei dintre cei care au însoţit delegaţia dorneană pe parcursul celor 5 zile petrecute în zona Abruzzo din Italia. Aceştia au impresionat nu numai prin profesionalismul lor, ci şi prin implicarea şi sufletul pe care l-au pus în această colaborare. Dezvoltarea zonei, creşterea economică a regiunii, dar şi itemii de calitate, se datorează strategiilor şi inovaţiei pe care toţi aceştia, împreună cu ceilalţi administratori şi profesionişti ai GAL-ului din Abruzzo, au reuşit să le elaboreze şi să le implementeze. Astfel, GAL Marsica a devenit un model de succes nu numai în Italia ci şi în întreaga Europă. Prezentarea G.A.L-ului Marsica din zona Abruzzo de către Carlo Floris, directorul de proiecte, le-a arătat celor din delegaţia dorneană oportunităţile funcţionării sub aripa unui G.A.L, avînd o asemenea experienţă şi influenţă. O zonă montană, cu o populaţie de 1,5 milioane de locuitori, avînd 40 de asociaţi, are practic prin G.A.L un motor de dezvoltare regională. Indiferent că e vorba de Centrul de Cercetări a Biotehnologiei, de ferme de lapte şi carne, de fabrici de prelucrare a ciupercilor şi fructelor de pădure, de o fabrică de prelucrare a cartofului, sau de un institut de cercetare privind ameliorarea culturii cartofului, ca să nu mai vorbim de parteneriatele publice private, au făcut ca aceste G.A.L-uri nu numai să-şi ţină partenerii sub aripa ocrotitoare, ajutîndu-i să acceseze fonduri, făcîndu-le studiile de fezabilitate, cursuri de perfecţionare şi formare profesională, dar şi să acumuleze din 1994 şi pînă în prezent, o influenţă care-l face la fel de important ca un Consiliu Regional. Ceea ce este interesant este că o astfel de agenţie de dezvoltare regională, se bazează pe un sistem de „jos în sus”, cu alte cuvinte, aplică o metodă de planificare pornită de la nivelul cel mai de jos. Se pleacă de la nivelul ţăranului, de la localitatea din acea regiune şi nu de de la „centru”, cum se întîmplă la noi.

Pentru obţinerea fondurilor europene GAL Marsica a constituit un fond de garantare de 500 de mii de euro, prin contribuţia membrilor săi, fond care poate fi utilizat pentru obţinerea de credite de cofinanţare în diferite proiecte de succes. Acestea sunt analizate minuţios de către echipa GAL, şi în cazul în care sunt potenţial cîştigătoare, sau potenţial finanţabile, sunt garantate de GAL, urmîndu-şi calea spre aprobare. Evident, proiectul trebuie să fie specific zonei pentru a obţine garantarea creditului. Tot GAL-ul informează oamenii cu privire la oportunităţile de finanţare, demonstrînd interesul pe care-l poartă fiecărui membru GAL. Funcţionînd pe baza asociaţilor, practic toţi au şanse egale, nefiind nevoie de intervenţii, pile şi relaţii. Tineretul este stimulat să rămînă în zonă, fiind ajutaţi, de la micile afaceri pe care le au şi pînă la partea artistică. Astfel politicul este exclus, Toată lumea cîştigă în final, iar GAL –ul merge mai departe.

Ce aşteptări avem noi

Delegaţia dorneană s-a putut convinge la faţa locului de importanţa muncii în echipă, poate lucrul care ne-a lipsit cel mai mult de 20 de ani încoace. GAL Marsica s-a oferit să pună la dispoziţie experţi pentru elaborarea de cereri de finanţare, să ofere studii de fezabilitate pentru acestea, şi chiar pe cheltuiala lor să se deplaseze în Bazinul Dotrnelor pentru a ajuta la demararea proiectelor. Ne asigură sprijin în elaborarea şi verificarea strategiei şi a planului de dezvoltare locală. Un punct important ar fi acela de a se evita greşelile care s-au făcut pe parcursul implementării proiectelor. Ei au depăşit faza în care suntem noi privind aderarea la UE. Primarii şi investitorii din delegaţie şi-au creionat cîteva priorităţi, dintre care unul ţinteşte spre producerea energiei electrice şi termice prin utilizarea de biomasă, în condiţiile cerinţelor privind mediul ambiant. Tot Carlo Floris facilitează la începutul lunii martie prezenţa unei delegaţii italiene, care vor veni la faţa locului, pentru a efectua un studiu de piaţă, pentru a se vedea dacă se impune realizarea a patru centrale pe biomasă la Broşteni, Panaci, Ciocăneşti şi Şarul Dornei.

Pentru a-i linişti pe cîrtitorii şi negativiştii care vor citi acest articol, le spunem că tot partea italiană vine cu soluţia pentru asigurarea masei lemnoase prin culturi energetice care vor fi plantate pe terenurile degradate sau despădurite. În 4 ani de zile o cultură energetică ajunge la maturitate, putînd fi folosită. Au fost prezentate de asemenea preocupările lor privind conservarea resurselor naturale şi mediul de convieţuire cu natura. Prezenţa directorului Parcului Naţional Călimani, ing. Basarab Bîrlădeanu, s-a axat pe importanţa relaţiei dintre om şi natură, dintre comunităţi şi restricţiile impuse de existenţa unei arii naturale protejate. S-a punctat ideea acordării compensaţiilor pentru deţinătorii de terenuri în ariile protejate, GAL Marsica avînd o experienţă în acest sens. Astfel, la nivelul unei rezervaţii naturale se acordă compensaţii pentru un deţinător a unei suprafeţe de 3 hectare şi a unui efectiv de 20 de vaci, de circa 10000 de euro pe an. Aceste compensaţii sunt asigurate de GAL, comunitatea locală şi Stat. Preţul unui litru de lapte este de 4 ori mai mare iar pt carne este de 7 ori mai msare. Prin GAL au obţinut rasa de carne albă, care are preţul dublu, ajungînd de la 3,5 euro la 7 euro. Dacă la început (odată cu constituirea rezervaţiei naturale au fost discuţii între comunităţi şi administrarea rezervaţiei, ulterior acestea au fost eliminate, oamenii devenind conştienţi de importanţa conservării florei, faunei şi vestigiilor prezente pe suprafaţa ariei protejate. Educaţia şi conştientizarea începe de la vîrste mici, funcţionînd pe principiul educaţiei adulţilor prin copii.

ANTREC şi investitori locali

ANTREC, prin preşedintele Niculina Vasiluţ, s-a arătat interesată de promovarea produselor tradiţionale în pensiunile agroturistice, promovarea meşteşugarilor si artizanatului local. Puţine pensiuni sunt acreditate şi omologate în Bazinul Dornelor, fiind necesară o clasificare rapidă. Vasiluţ a propus realizarea unui calendar al tuturor acţiunilor turistice şi culturale din întregul Bazin al Dornelor. De asemenea, punerea în valoare a turismului religios este o necesitate, mai ales că această regiune, chiar dacă are biserici extraordinare, precum Piatra Tăieturii, 12 Apostoli, Gheorghiţeni, „Catedrala Munţilor” din Panaci, sau chiar catedrala din Vatra Dornei, este exclusă în fiecare an din circuitul turismului religios, doar pentru că cineva important de la judeţ aşa vrea.

Preşedintele ANTREC a propus crearea în fiecare comună a unui han european, care să fie conectat la reţeaua europeană numită „Hanurile Europei”. În fiecare ţară există astfel de hanuri, iar produsele tradiţionale specifice fiecărei ţări sunt prezentate în aceste hanuri. Nu trebuie ratate tîrgurile internaţionale de turism, acestea fiind un bun mijloc de promovare a valorilor din Bazinul Dornelor. Dănuţ Ungureanu, investitor din Dorna Arini, s-a arătat interesat de prelucrarea fructelor de pădure şi a ciupercilor, şi de exportarea lor în ţările europene. Dacă în urmă cu cîţiva ani, o astfel de investiţie s-ar fi ridicat la aproximativ 350.000 de euro, astăzi, investiţia pentru realizarea unei astfel de linii de producţie ar costa mult mai puţin din cauza crizei economice care a scăzut cu mult preţul unei astfel de linii. Patronul unei astfel de fabrici, care are clienţi şi în Statele Unite ale Americii, i-a recomandat investitorului dornean achizionarea de aparatură second-hand, spunîndu-i că investiţia se poate amortiza în 3-4 ani.  

Ioan Rîpan, om de afaceri local, a făcut o comparaţie între preţurile la lapte şi carne de pe piaţa celor două ţări, precizînd că fermele noastre nu sunt rentabile din cauza slabei subvenţionări din partea statului dar şi a preţului extrem de mic oferit pe piaţă. Dacă ţăranul român ar fi sprijinit printr-un sistem de subvenţionare şi de creditare favorabil, înfiinţarea unei ferme care să devină profitabilă n-ar fi o problemă. În condiţiile actuale nu este posibil aşa ceva, însă dacă s-ar schimba cele două lucruri de mai sus, atunci chiar el personal ar putea s-o ia de la capăt cu o astfel de fermă, mai ales că ar beneficia şi de experienţa cîştigată.

Primarul Tomoioagă a precizat că este imperios necesar obţinerea brandului local pentru comuna Ciocăneşti. Faptul că un român din Milano este autorizat în a face ouă încondeiate, angajînd români, piaţa italiană este alimentată de astfel de indivizi, în timp ce ouăle noastre tradiţionale şi autentice, rămîn la nivel de hobby pentru artizanii noştri, neavînd posibilitatea de a ajunge pe marile pieţe europene, i-a pus pe gînduri pe cei prezenţi, fiind hotărîţi să facă ceva în acest sens.

Pasul următor

În afară de prezenţa lui Carlo Floris din luna martie cu specialiştii pe energie a centralelor pe biomasă, electrice şi energie termica auxiliară, mai urmează o vizită a delegaţiei italiene în luna aprilie, între 15-20, pentru verificarea şi completarea strategiei de dezvoltare a GAL Bazinul Dornelor pentru depunerea dosarului de candidatură şi recunoaşterea lui de către Ministerul Agriculturii. După această etapă, aceea de recunoaştere şi acreditare, GAL-ul va putea obţine fonduri prin programul Leader pentru realizarea primelor proiecte. Vizita a schimbat în totalitate modul de gîndire a celor care au participat la acest schimb, şi a înlăturat neîncrederea în programele privind accesarea fondurilor externe, ştiut fiind faptul că de multe ori, atît primarii cît şi investitorii au avut experienţe neplăcute, pierzîndu-şi încrederea şi motivaţia în încercarea de a obţine anumite finanţări. Echipa care s-a închegat, precum şi experienţa rezultată, sunt marile cîştiguri ale acestui schimb de experienţă. Din prima zi de la întoacrecera în ţară, cei prezenţi au început să-şi schiţeze ideile de proiecte, lucru care nu poate decît să dea tuturor şi mai mult curaj, iar părţii italiene, sentimentul că nu a fost totul în zadar.

Mihai CIOATĂ