De vreo cîţiva ani se tot dezbate problema înfiinţării unui abator. Ne-am trezit şi cu el prins în oferta electorală a unor candidaţi, dar tot degeaba, gospodarii dorneni ducîndu-şi vitele să le taie tot la 100 km depărtare. Problema s-a ridicat şi în timpul vizitei ministrului Dezvoltării Regionale, Elena Udrea, şi chiar şi la recenta vizită a delegaţiei din Bazinul Dornelor în Italia. Vremurile s-au schimbat, efectivele de animale au scăzut dramatic, şi astfel, investitorii nu mai sunt interesaţi să-şi bage banii în ceva ce s-ar putea dovedi neprofitabil. Se merge pînă acolo cu discuţiile încît pînă şi un punct de sacrificare ar fi nesperat pentru oamenii disperaţi care nu ştiu unde să-şi mai ducă animalele la tăiere. Gheorghe Flutur a venit cu ceva propuneri, iar italienii recomandă mai degrabă achiziţia a două camioane şi un parteneriat între gospodari şi cel mai apropiat abator. În toată această frămîntare, justificată dealtfel, dar lipsită de finalitate deocamdată, ne-am adus aminte de ferma şi de abatorul lui Ioan Rîpan. Omul de afaceri dornean reuşise cu vreo 14 ani în urmă să construiască una dintre cele mai moderne ferme şi abatoare din judeţ, des vizitate şi lăudate de specialiştii care se ocupau cu agricultura din zona de munte. Problema lui Ioan Rîpan e că l-au mai „vizitat” şi controalele, mult prea des, dar şi aşa-zişii „prieteni” care uitau să mai şi plătească, astfel încît protocoalele ajunseseră să depăşească profitul. Necazul e că NU l-au vizitat şi mulţi dintre cei care astăzi se plîng că n-au unde să-şi ducă animalele, adică ţăranii, cei care la acea vreme preferau să-şi vîndă carnea la ţiganii din piaţă. Replica: „Ce-s nebun, am ajuns să-l îmbogăţesc pe Rîpan”, era nu numai pe buzele fermierilor ci şi ale multor dorneni, care preferau să cumpere mezeluri fără carne de prin marketurile sucevene decît de la nea Ionică, cum i se mai spune prin oraş. Oftica, ciuda, frustrarea, se numără printre defectele multora dintre noi, ale celor care locuim în această „zonă binecuvîntată de Dumnezeu”, aşa cum ne place s-o numim, dar care n-ar recunoaşte nici în ruptul capului că în acest microunivers, treaba cu „să moară capra vecinului”, e la ea acasă. Ipocrizia cu care astăzi mulţi îl amintesc pe Rîpan, mimînd părerea de rău şi regretul că acesta nu mai are ferma şi abatorul, este doar un teatru ieftin, care nu mai pot compensa o pierdere suferită nu numai de acest om, ci şi de către cei care mai cumpărau nişte produse de calitate, sau care-şi duceau un animal la tăiere. E bine totuşi că Rîpan mai primeşte laude şi consolări cît mai e încă în viaţă, nefiind nevoie să vorbim de el la momentul trecut. Mare păcat e că există încă destui care-l vorbesc de rău în legătură cu Casa Bucovineană (poate cel mai de succes restaurant din oraş), încercînd să-i diminueze din merite, bîrfindu-l că pensiunea nu mai e al lui ci a lui Chiforescu şi Pardău, sau că i-a luat-o banca samd. Singura „vină” a celor ca Rîpan, într-o astfel de comunitate, este că a făcut ceva care în final i-a ieşit bine. Se pare că unii dorneni pot ierta multe, mai puţin succesul unui om...

Chiruţă a pus PNL-ul pe jar

Vasile Chiruţă, vicepreşedinte PNL, s-a trezit pe lista suspecţilor din partid care ar cocheta cu PDL-ul, după ce a apărut în ziarul trecut la rubrica „Bîrfe şi Zvonuri”, o insinuare de genul că dacă ar vrea să candideze la funcţia de primar, ar face bine să vorbească cu Chiforescu şi să candideze din partea PDL. Preşedintele PNL Ioan Moraru, actualul primar, i-a cerut lui Chiruţă să dea o dezminţire în următorul ziar, privind posibila lui candidatură, lucru pe care acesta nu l-a făcut, tensionînd şi mai mult lucrurile. Din cîte am aflat, membrii marcanţi ai PNL, cum ar fi Dragoş Cristea şi Sorin Costin l-au sunat pe Moraru, arătîndu-se oarecum indignaţi, sau mai degrabă îngrijoraţi. Chiruţă ar putea fi acuzat de joc dublu, Moraru putîndu-se trezi în situaţia ca doar cu trei luni înainte de alegerile din 2012 să afle că printre principalii lui  contracandidaţi e chiar actualul lui coleg de partid. Unii liberali îl acuză pe Chiruţă de interese de afaceri cu Gheorghe Flutur (se pare că însuşi Chiruţă ar fi lăsat să se înţeleagă că ar fi primit ceva propuneri), alţii spun că doar mimează interesul faţă de PDL pentru ca Flutur să treacă cu asfaltul dincolo de casa părinţilor lui din Drăgoioasa. Nu ştim cum se va termina noua telenovelă politică locală, însă un lucru e sigur: Moraru va candida pentru un al 3-lea mandat. Pe principiul lui Băsescu: „mandatul ăsta nu mi-a plăcut, mai vreau unul”, Moraru se va bate din nou în alegeri, iar din reacţia sa înţelegem că nu îi e indiferent cine îi este adversar. Ce comentează aşa-zişii politologi locali: Chiruţă va fi adus la ordine, pe Ioja l-a anihilat aducîndu-l din PRM în PNL, lui Huţanu i-a creat o obligaţie morală, făcîndu-l diriginte de şantier la lucrarea de 28 de miliarde contractată de firmele lui Chiforescu-Lostun-Popovici, Pardău nu va candida deoarece mai încearcă un mandat de deputat, iar Rusu, atîta timp cît nu are mînă liberă de la partid ca să-l pună la punct pe Moraru, nu va reuşi să crească în cei doi ani cît au mai rămas pînă la alegeri. Noi nu ştim pînă unde merg şi interesele financiare şi încrengăturile dintre unele dintre aceste personaje, aşa că teoriile conspiraţionale de genul: „primarii sunt pînă la urmă aleşi de o mînă de oameni la noi în oraş”, s-ar putea dovedi reale.

REDACŢIA